Guest Post: Criza financiara pe intelesul tuturor

Criza financiara: de unde am plecat, unde suntem si ce urmeaza mai pe romaneste

In vara anului 2007 au inceput sa iasa la iveala diverse probleme in zona creditarii in Statele Unite (in special in privinta creditelor ipotecare). Am auzit cu totii de faimoasa criza subprime care a declansat una dintre cele mai mari crize financiare globale din istorie. Insa pentru a lamuri de unde a aparut aceasta criza si cum s-a ajuns mai departe la o criza financiara la nivel global, voi explica ce este piata ipotecara subprime si care sunt riscurile acesteia.

Piata subprime este o piata secundara de creditare, la care in general apeleaza persoanele care nu intrunesc toate conditiile necesare aprobarii unui credit  pe piata principala de creditare si care comporta riscuri foarte mari pentru banci. Prin urmare o astfel de persoana apeleaza la institutii nebancare de creditare, care, pentru a-si acoperi riscurile mai mari asumate, evident vor percepe taxe si dobanzi mai ridicate decat pe piata principala de creditare. Cea mai mare componenta a pietei subprime este reprezentata de creditele ipotecare. So far, so good. De unde atunci problemele si de unde o criza financiara?

Problemele au inceput in momentul in care foarte multe persoane care au luat credite ipotecare nu au mai reusit sa isi onoreze obligatiile fata de banci sau fata de institutiile nebancare de la care au contractat imprumutul, din cauza unor dobanzi foarte ridicate. Totusi, chiar si pana in acest moment nu vedem de unde ar putea fi izbucnit ditamai criza financiara globala, pentru ca in fond nu este vorba decat de cate zeci de mii (sau sute de mii) de oameni – nerelevant pe langa populatia totala a globului – care se afla in imposibilitate de plata a ratelor bancare si care vor ramane fara casa.

Radacinile sunt insa mult mai adanci. Acele institutii nebancare care au acordat credite cu un grad ridicat de risc au fost nevoite sa isi acopere acest risc. Metodele gasite nu au fost tocmai cele mai inspirate. Astfel, ele au impachetat aceste riscuri cumulate intr-o serie de instrumente financiare, care mai de care mai sofisticate (printre ele se numara acele controversate CDO-uri – Collateralised Debt Obligation) pe care le-au vandut mai departe fondurilor de investitii cu grad mare de risc, de tip hedge. Astfel ca mari companii din domeniul financiar (Goldman Sachs, Bear Sterns, Lehman Brothers si lista poate continua cu nume des vehiculate prin presa financiara in ultimul an) au avut de suferit deprecieri ale activelor detinute in portofoliul lor si s-au confruntat cu lipsa de lichiditati in momentul in care persoanele care au luat credit s-au aflat in incapacitatea de plata a ratelor. Trebuie precizat ca majoritatea fondurilor care au investit in acele instrumente fianciare (care aveau la baza active ipotecare) tranzactioneaza in marja (implicit un profit potential mai mare, dar si un risc foarte ridicat si posibila pierdere pe masura). Pentru a face rost de lichiditati, acestea au inceput imediat sa vanda instrumentele detinute, si nu numai, punand presiune la vanzare si pe piata de actiuni. Astfel au provocat o scadere a cotatiilor si, implicit, alte fonduri au intrat in apel in marja. Toate aceste evenimente s-au produs cu o viteza ridicata, generand in prezent pierderi de peste 1.000 miliarde dolari la nivel global (numaratoarea continua), fiind implicate deja societati din sfera asigurarilor (amintesc aici gigantul AIG, care a fost in prag de faliment, fiind insa salvat de catre FED printr-o rascumparare de 85 miliarde dolari).

Toata aceasta inalntuire de evenimente este si un efect secundar al globalizarii, al relatiilor economice strans legate dintre companii, tari, economii, al interdependentei acestora.

Criza de lichiditati ce a lovit foarte multe sisteme financiare a dus la politici mai restricitve de creditare, la fluctuatii foarte mari ale preturilor la petrol cu implicatii negative asupra industriei si consumului (generand inflatie), a dus la pierderea locurilor de munca, a dus la scaderea puterii de cumparare si a consumului. Aceastea sunt motivele pentru care in prezent tinta de pret pentru actiunile General Motors este de 0$ in urmatorul an, acesta este motivul pentru care Dacia a oprit productia timp de 2 saptamani, acesta este motivul pentru care inregistram scadere economica in cele mai mari economii ale lumii (SUA, UK, Germania si lista continua). Tarile emergente au avut si ele de suferit, acestea fiind primele de unde fondurile de investitii si-au lichidat pozitiile detinute, ca urmare a riscului mai ridicat. Romania se numara printre ele, cu scaderi foarte mari la nivelul indicilor bursieri (60-80%).

Incotro ne indreptam? Este o criza fara precedent, efectele ei scapand de sub control. Previziunile constau in continuarea scaderii economice (urmand ca tarile emergente sa resimta mai puternic efectele acestei crize in urmatoarele luni), in scaderea consumului, in cresterea numarului de falimente in diverse arii de activitate, in scaderea cotatiilor actiunilor la bursa. Totodata, dupa cum istoria ne arata, orice criza reprezinta si o serie de oportunitati pentru investitii pe termen lung, profitabile, cu satisfactii nu doar banesti, ci si profesionale.

Bafta tuturor pentru a trece cat mai usor pentru aceasta criza si succes in gasirea oportunitatilor profitabile in viitor!

Cu stima,
Alexandra Suciu
Analist Intercapital Invest